În ultimii ani, o importanță tot mai mare o au asocierile microbiene care sunt cauzate frecvent de infecțiile genitale. Vaginul este „poarta de intrare” pentru multe microorgranisme care se deosebesc prin patogenia și natural lor. Conform conceptului actual, infecțiile genitale sunt cauzate cel mai frecvent de asociații microbiene.
Se consideră că cel puțin 1/3 din cauzele infecțiilor vaginale sunt determinate de doi sau mai mulți patogeni. De aceea, infecția vaginală este considerată drept o infecție polimicrobiană la care pot participa atât infecțiile patogene, cât și flora saprofită condiționat patogenă.
Sunt definite două variante patogene ale infecțiilor genitale, cauzate de implicarea polimicrobiană:
– mixt infecția: participarea concomitentă a mai mult de doi factori patogeni în declanșarea și dezvoltarea simptomaticii clinice a bolii;
– co-infecția: participarea în procesul infecțios a mai mult de doi agenți patogeni, dar unul dintre aceștia îi domină pe ceilalți, iar restul participă ca asociați ai procesului infecțios fără a avea o manifestare clinică evidentă.
Persistența infecțiilor vaginale mixte poate avea următoarele consecințe:
– mărește probabilitatea dezvoltării bolii inflamatorii pelvine;
– prezintă riscuri mari pentru complicațiile asociate sarcinii;
– este una dintre principalele cauze ale eșecului terapiei antibacteriene;
– crește riscul unei infecții majore cu transmitere sexuală: HIV, SIFILIS, HPV în grupurile de risc în BTS.
Diagnosticul infecțiilor genitale este destul de dificil deoarece o parte dintre infecțiile genitale cronice decurg asimptomatic sau cu simptome minore. În cazul infecțiilor vaginale mixte diagnosticul clinic este și mai problematic, deoarece simptomele infecțioase se suprapun, neavând un caracter specific. Trebuie ținut cont că în cazul bolii inflamatorii pelvine focarul infecțios se află la nivelul organelor genitale înalte: endometru, trompe uterine, cavitatea pelvină. Pe când probele pentru diagnostic se prelevă din vagin, canal cervical, unde factorii infecțioși pot lipsi.
Tratamentul infecților urogenitale mixte poate fi o problemă destul de complicată deoarece pentru acoperirea tuturor patogenilor implicați în procesul inflamator se cere ajutorul câtorva preparate antibacteriene. Este foarte important ca atunci când se alege schema terapeutică să se țină cont de succcebilitatea microrganismelor la antibioticele indicate. Tratamentul trebuie aplicat concomitent și partenerilor sexuali. După finalizarea curei antibioticului se va indica tratament cu probiotice pentru stabilirea florei vaginale normale.

Infectiile bacteriene mixte

Un interes deosebit prezintă următoarele asocieri polibacteriene:
– Chlamydia Trachomatis+Neisseria Gonorrhoeae
– Mycoplasme+Ureeaplasme
– Chlamydia Trachomatis+Mycoplasma/Ureeaplasma
– Vaginoza bacteriană+Mycoplasma/Ureeaplasma+Chlamydia Trachomatis
– asociații multibacteriene: N.Gonorrhoeae, Chlamydia Trachomatis, Mycoplasma/Ureeaplasma și bacterii anaerobe și aerobe.

Infectia asociată Chlamydia Trachomatis și Neisseria Gonorrohoeae

Aspecte clinice: prevalența în populație a chlamydiozei este de 5%, iar a infecției gonorrohoea de 0,1-0,2%. Aceste infecții se întâlnesc mai frecvent la persoanele tinere ce au contacte sexuale cu multipli parteneri sexuali, ambele infecții se transmit pe cale sexuală:
– inflamație genito-urinară;
– infertilitate tubară;
– naștere prematură;
– conjunctivită, infecție neonatal;
– perihepatită;
– artrită reactivă.

Diagnostic: infecția chlamydica și gonoreica este suspectată la paciente cu secreții vaginale purulente cu miros urât, uretrită, cervicită, boala inflamatorie pelvină, infertilitate tubară. Infecțile pot trece în faza cronică, fiind asimptomatice sau cu simptomatologie clinică minoră.
Teste de diagnostic sunt: ADN PCR din probele secreției  canalului cervical și uretrei. Se recomandă și  pacientelor cu infertilitate.

Tratament: terapie antibacteriană ce acoperă ambele microorganism. Terapia duală prin administrarea unui antibiotic împotriva gonoreei și altul împotriva chlamydiei. Tratamentul este indicat concomitent și partenerilor sexuali. Pentru profilaxia candidozei vaginale se va indica antimicotic oral și vaginal. La etapa finală se indică probiotice pentru normalizarea microflorei vaginale.

Infectia Mycoplasmică/Ureeaplasmică

Aspecte clinice: colonizarea cervico-vaginală cu Mycoplasme și Ureeaplasme la femeile de vârsta reproductivă este de aproximativ 10-15%, iar cele ale tractului urogenital aproximativ 40%. Conditionează infecțiile ginecologice și obstetricale prin asociere cu alte infecții bacteriene, paraziți și fungi. Au grad de patogenitate mai redus comparativ cu alte infecții, iar decurgerea asimptomatică este mai frecventă.

Diagnostic: este dificil de pus, deoarece infecțiile frecvente decurg asimptomatic, iar atunci când simptomele nu au caracter specific (secreție vaginală anormală, discomfort vulvo-vaginal, usturime la urinare, dureri pelviene cronice). Metodele de diagnostic sunt testele de biologie moleculara PCR din specimenele cervicovaginale recoltate.

Tratament: terapia antibacteriană este indicată în cazul depistării mycoplasmelor și ureeaplasmelor la pacientele cu infecțiile urogenitale. Tratamentul va fi efectuat în două etape: Etapa I – terapie antibacteriană administrată pacientei și partenerelui sexual în funcție de microogranismul depistat; Etapa II: normalizarea biocenozei vaginale cu administrarea lactobacililor pe cale orală și vaginală.

Infectia asociată cu Chlamydia  Trachomatis+Mycoplasme/Ureeaplasme

Aspecte clinice: prevalența în populatie a chlamydiei este de aproximativ  5%, iar cu Ureeaplasme și Mycoplasme 15-20%. Infecția cu Chlamydia Trachomatis și Mycoplasma au o manifestare clinic similară, poate cauza cervicită, uretrită, boala inflamatorie pelvină, infertilitate tubară, complicații obstetricale și neonatale, perihepatită, artrită. Mycoplasma hominis, ureaplasma urealiticum și ureeaplasma parvum sunt implicate frecvent în infecții urinare și ginecologice (vaginoze bacteriene) și obstetricale.

Diagnostic: infecția cu aceste microorganisme este suspectă la pacientele cu secrețiile anormale: vaginită, uretrită, cervicită, boala inflamatotie pelvină și infertilitate tubară, aceste infecții pot trece în faza cronică fiind asimptomatice sau cu simptomatica clinică minora. Diagnosticul de laborator se bazează pe testele PCR din probele vaginale și uretrale, și cultura secreție vaginală uretrală pentru Mycoplasma hominis+ureeaplsma urealiticum. Pacientelor cu infertilitate li se va recomanda histerosalpingografie, histero-laparoscopia pentru evaluarea permeabilitatii trompelor uterine în cazul infecției mixte.

Tratament: se va indica terapie antibacteriană ce acoperă microorganisme implicate. Terapia se va efectua în două etape consecutive: Etapa I – se vor indica antibioticele per oral; Etapa II: se vor indica probiotice pentru restabilirea florei vaginale.

Vaginoza bacteriană+mycoplasma/ureeaplasma+gonorrhoeae

Aspecte clinice: vaginoza bacteriană este o disbioză vaginală caracterizată prin scăderea lactobacililor în flora vaginală și creșterea bacteriilor anaerobe preponderant.
– predispune la survenirea co-infecțiilor și infecțiilor vaginale mixte
– crește riscul transmiterii sexuale a ureeaplasmelor/mycoplasmelor/gonorroehei, trichomonadelor și candidozei vaginale
– în cazul chlamydiozei, mycoplasmozei/ureeaplasmozei și gonoreei asociate cu vaginoza bacteriană crește riscul de dezvoltare a infecțiilor vaginale înalte (boala inflamatorie pelvină).

Diagnostic: infecția bacteriană mixtă poate fi suspectată la pacientele cu eliminări vaginale anormale asociate cu uretrita, cervicita, dureri plevine cronice, infertilitate tubară. Se recomandă teste de laborator, PH mai mare ca 4.5, testul aminelor volatile „Whiff” pozitiv, „identificarea” celulelor – cheie la microscopie, teste PCR și cultura secreției genitale.

Tratament: terapie antibacteriană combinată pentru vaginoza bacteriană, gonorrhoeae, chlamydia, mycoplasma și ureeeaplasma, va fi indicată în următoarele situații:
– depistarea infecțiilor prin metode de laborator
– depistarea la una dintre femeile din grupul cu risc de BTS
– vaginoza bacteriană în asociere cu cervicita și boala inflamatorie pelvină
– în cazul infecției mixte, vaginoza bacteriană cu chlamydie+mycoplasme+ureeaplasme se va indica terapie antibacteriană ce acoperă microorganismele indicate.
Preparatul de primă alegere pentru vaginoză bacteriană este Metronidazolul. Tratementul va fi indicat și partenerului sexual. După terapia antibacteriană se vor indica probiotice per oral și vaginal pentru restabilirea florei vaginale.

Concluzie: Sănătatea femeii moderne este un lucru prioritar în zilele noastre, iar prevenția și controlul ginecologic ne ajută să avem o viață sănătoasă și fericită. Vă așteptăm la clinica Memormed, pentru a vă oferi toate serviciile de cea mai bună calitate.

Articol semnat de Dr. Scobioală Iulia, medic specialist Obstetrică –Ginecologie, competență în ecografie pelvină, histeroscopie, colposcopie, infertilitate și laparoscopie în cadrul Clinicilor Memormed.

Dacă doriți o programare pentru un consult de specialitate vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 031-9443  sau să solicitați o programare accesând link-ul următor:  Contacteaza-ne! Centrul Medical Memormed