Conjunctivita – de Dr. Daniela Manasia

CONJUNCTIVITA

dr oftalmolog

Dr. Daniela Manasia este Medic Primar Oftalmologie, Doctor in Stiinte Medicale si Asistent Universitar.  
Despre serviciile oferite in cadrul Centrului Medical MEMORMED puteti afla toate detaliile aici: memormed.ro/specialitate/oftalmologie/

AFECTIUNI FRECVENTE ALE CONJUNCTIVE LA ADULT

 

Ce este conjunctiva?

Conjunctiva este o membrană subţire, transparentă, care acoperă partea anterioară a globului ocular. Tapetează faţa posterioară a pleoapelor.

Ce este conjunctivita?

Conjunctivita este inflamația conjunctivei.

Criterii de clasificare ale conjuntivitei:

– după durata evoluţiei conjunctivitele pot fi acute (mai puţin de patru săptămâni) sau cronice (peste patru săptămâni);
– după etiologie pot fi infecţioase (bacteriene, virale, chlamidiale, parazitare, micotice) sau noninfecţioase (alergice, toxice, prin iritaţie persistentă ca în cazul tulburărilor de refracţie necorectate sau insuficienţei filmului lacrimal, traumatice, etc…).

Simptomatologia subiectivă:

Senzaţie de corp străin sau înţepături, arsură, jenă oculară. Acuitatea vizuală nu este modificată atunci când este interesată doar conjunctiva în procesul inflamator. Scăderea vederii este semn de afectare corneană în procesul inflamator.

Semne obiective:

Hiperemie (roșeață), hipersecreţie conjunctivală, aglutinarea cililor, lăcrimare, hipertrofie papilară, foliculi, membrane sau pseudomembrane, chemozis (edem), flictene.

Hiperemia conjunctivală: vizualizarea vaselor dilatate, localizarea şi dimensiunile acestora reprezintă criterii importante de diagnostic diferenţial între conjunctivite şi alte afecţiuni inflamatorii mai grave. În conjunctivite, hiperemia este de tip superficial difuz (predomină la nivelul conjunctivei palpebrale şi a fundurilor de sac şi diminuă treptat la nivelul conjunctivei globului ocular).
Hipersecreţia conjunctivală: produsul de secreţie poate fi seros, mucos, mucopurulent, purulent sau membranos în funcţie de etiologia şi intensitatea inflamaţiei.
Chemozisul: reprezintă edemul conjunctivei care poate fi minim sau accentuat, difuz. Chemozisul sever apare în conjunctivitele bacteriene şi în cele alergice.
Epifora: reprezintă lăcrimarea excesivă
Foliculii: au aspect de granulaţii mici, multiple, cu centrul clar sau gălbui, avasculare şi sunt înconjurate de vase. Sunt întâlniţi tipic în conjunctivitele de etiologie virală sau cu chlamidii.
Papilele: aspect de pietre de pavaj al conjunctivei palpebrale superioare. Sunt un semn tipic al conjunctivitelor alergice, dar pot fi întâlnite şi în conjunctivitele bacteriene, şi în patologia legată de lentilele de contact.
Pseudomembranele se pot îndepărta cu uşurinţă și se întâlnesc în conjunctivitele adenovirale severe, gonococice, autoimune (organismul produce anticorpi împotriva propriilor structuri).
Membranele sunt aderente iar tentativele de îndepărtare determină ruperea epiteliului şi sângerare. Ele apar în difterie şi în conjunctivitele cu streptococ beta–hemolitic.

Diagnosticul pozitiv

se face pe baza examinării clinice şi a simptomelor, iar diagnosticul etiologic se poate stabili prin examenul bacteriologic, virusologic, parazitologic al secreţiei conjunctivale.

Diagnosticul diferențial al formelor clinice de conjunctivită

Conjunctivitele bacteriene (figura  1A – www.romedica.ro) sunt se caracterizează prin:
– debut acut
– hiperemie conjunctivală  superficială intensă, uneori chiar hemoragie subconjunctivală
– senzație de corp străin
– modificarea secreției conjunctivale: secreție apoasă – mucopurulentă –purulentă, care determină formarea de cruste gălbui şi agregarea cililor.
– chemozis
– pacientul poate avea sau nu contact cu mediu contaminat

Conjunctivitele virale (figura 1B – www.mymed.ro) se caracterizează prin:
– debut brusc, unilateral cu bilateralizare rapidă
– ochi roșu cu hiperemie conjunctivală periferică
– lăcrimare abundentă
– adenopatie preauriculară
– edem palpebral
– reacţie conjunctivală foliculară
– chemozis
– secreţie seromucoasă
– uneori hemoragie subconjunctivală, pseudomembrane
– contagiozitate mare, uneori cu caracter endemoepidemic
– fotofobia (pacientul nu suportă lumina) și afectarea vederii sunt semne de afectare corneană (cheratoconjunctivita epidemică)

conjunctivita 1

1A. Conjunctivita bacteriană (www.romedica.ro); 1B. Conjunctivita virală (www.mymed.ro )

 

Conjunctivitele alergice (figura 2A – www.novaoptic.ro) se caracterizează prin:
prurit intens
– debut acut / subacut / recurent
– secreție mucoasă
– hiperemie periferică discretă
– flictene, papile conjunctivale

Conjunctivitele cu chlamidii (figura 2B – www.eyerounds.org) se caracterizează prin:
– debut acut cu hiperemie periferică și secreție mucopurulentă
– debut subacut
– în formele cronice, foliculi, invazie corneană (membrana transparentă, prin care se asigură pătrunderea luminii spre retină)

Diagnosticul diferenţial al conjunctivitelor se face cu alte cauze de ochi roşu.
Tratamentul constă în: spălături cu soluţii antiseptice, instilaţii de coliruri antiseptice, vasoconstrictoare, antialergice sau antibiotice în funcţie de etiologie.

conjunctivita 2

2A. Conjunctivita alergică (www.novaoptic.ro); 2B. Conjunctivita cu chlamidii la adult (www.eyerounds.org)

 

Conjunctivite bacteriene

Conjunctivita catarală este cea mai frecventă formă și este produsă de germeni microbieni saprofiți sau de suprainfecție (stafilococ, strptococ, pneumococ, gonococ, etc…).
Poate avea caracter acut, subcut sau cronic. Forma acută prezintă caracteristicile descrise anterior. Diagnosticul este relativ simplu, pe semnele clinice; antibiograma se efectuează în formele ce nu răspund la tratament sau în formele grave.

Tratament
Conjunctivitele bacteriene răspund bine la tratamentul topic cu antibiotice sub formă de unguent oftalmic sau coliruri şi se remit în câteva zile.
Tratamentul constă în:
– spălături frecvente cu antiseptice pentru îndepărtarea secreţiilor
– colir cu antibiotic pentru instilaţii locale repetate pe parcursul întregii zile
– unguent oftalmic pentru administrare locală seara
– nu se pansează și nu se folosește prosop, fiecare ochi este șters separat cu șervețel care se aruncă
– grijă pentru a nu contamina persoanele din anturaj
Unguentele oftalmice se folosesc noaptea pentru a asigura o concentraţie eficientă de antibiotic în timpul somnului.

Conjunctivite virale

Conjunctivite cu adenovirusuri
Cea mai frecventă este cheratoconjunctivita epidemică.
Virusul se pot răspândi prin contactul degete – ochi şi prin instrumentele oftalmologice de contact.
Se  manifestă sub forma a două sindroame  contagioase care apar în epidemii:
Febra adeno – faringo – conjunctivală este afectează frecvent copiii, la care determină infecţii ale căilor aeriene superioare care evoluează cu febră, stare generală alterată, cefalee, mialgii, faringită, conjunctivită foliculară. Keratita (inflamația corneei) apare mai rar.
Cheratoconjunctivita epidemică nu asociază  manifestări generale. Afectează în special copiii şi  adolescenţii şi determină keratită în majoritatea din cazuri.
Conjunctivitele virale mai pot fi produse de virusul herpetic, varicelozosterian, Epstein Bar.

Tratament
Evoluţia naturală a bolii este spre rezoluţie spontană în maxim două săptămâni şi este aproape imposibil de influenţat prin tratament. Simptomele pot fi ameliorate prin instilarea de lacrimi artificiale. În caz de conjunctivită herpetică se utilizează unguent cu aciclovir iar în caz de suprainfecție bacteriană se utilizează coliruri cu antibiotice. Preparatele care conțin cortizon sunt folosiți cu prudență și sunt contraindicate în herpes.
Măsurile igienice sunt cele de la conjunctivita bacteriană.

Conjunctivitele alergice

Conjunctivitele alergice acute sunt declanșate prin reacție de hipersensibilitate imediată față de un alergen din mediu:  medicamente, cosmetice, săpunuri, polen, acarieni, praf, proteine bacteriene. Manifestările clinice ale conjunctivitei nu sunt izolate, ele fiind de regulă într-un context clinic sugestiv pentru reacţiile alergice: prurit, eczematizare cutanată, rinită alergică, astm bronşic.
Exemple: febra de fân, conjunctivita alergică de contact (prin substanţe chimice), infecţioase.
Tabloul clinic general este descris anterior.
Conjunctivite alergice cronice sunt determinate de stări de hipersensibilitate declanșate în timp și sunt reprezentate de conjunctivita primăvăratică și  keratoconjunctivita flictenulară.

Conjunctivita primăvăraticăeste o afecţiune cronică cu acutizări sezoniere (primăvara şi toamna). Afectează mai frecvent sexul masculin la vârste între 6 – 20 de ani. Prezintă două forme clinice:
forma tarsală şi conjunctivală: hipertrofie papilară cu aspect de pietre de pavaj la nivelul conjunctivei tarsale superioare (figura 3), pseudoptoză prin hipertrofie conjunctivală, senzaţie de corp străin, epiforă.
forma limbică: îngroşare alb gelatinoasă a conjunctivei bulbare, asociată cu un inel de noduli la nivelul limbului cornean, senzaţie de corp străin şi epiforă.
Poate fi afectată corneea  durere, lăcrimare, blefarospasm.

Keratoconjunctivita flictenulară – are o evoluţie cronică şi de obicei afectează copiii şi adulţii tineri din zone cu rată mare a îmbolnăvirilor de tuberculoză. Reprezintă răspunsul alergic corneo – conjunctival la antigenele BK.
Clinic se constată noduli alb – gălbui nedureroşi pe conjunctiva globului ocular, aceşti noduli fiind impropriu numiţi flictene. După 8 zile se dezepitelizează şi lasă în loc ulceraţii care se vindecă fără sechele. În formele mai grave apare şi interesare corneană. Pacientul prezintă fotofobie, epiforă, prurit şi rar senzaţie de corp străin.

Tratamentul
În funcţie de tipul de conjunctivită se practică:
– îndepărtarea alergenului;
– coliruri astringente;
– soluţii de corticosteroizi 1% în administrare topică;
– cromoglicat de sodiu în administrare
– antihistaminice, preparate de calciu, vitaminoterapie B şi C pe cale generală.

conjunctivita 3

Aspect de pavaj al conjunctivei palpebrale superioare în conjunctivita alergică (www.ymed.ro)

Conjunctivite chlamidiene

Chlamidia este un parazit intracelular care poate produce:

– Conjunctivita acută cu incluzii
Etiologie: Chlamidia oculogenitalis.
Epidemiologie: este o afecţiune foarte frecventă în țările temperate, şi afectează nou născuţii prin contaminare de la mamă în momentul naşterii prin intermediul secreţiei vaginale, iar la adulţi este transmisă prin contact sexual.
Tablou clinic: la adult leziunea oculară apare după o săptămână de la contactul infectant şi poate asocia uretrita, respectiv cervicita.
La examenul clinic se constată secreţie conjunctivală mucopurulentă cronică unilaterală, foliculi opalescenţi la nivelul conjunctivei fundurilor de sac, iar în cazurile severe şi pe conjunctiva tarsală superioară, chemozis, adenopatie preauriculară. Este afectată şi corneea, cel mai frecvent sub forma keratitei epiteliale în jumătatea superioară.
Diagnostic: se ţine cont de tabloul clinic, de anamneză, la adulţi sunt indicate examinări ginecologice sau urologice, iar diagnosticul de laborator evidenţiază incluziile intraepiteliale.
Tratament: Adulţi –  topic se administrează antibiotice sub formă de colir sau unguent de patru ori pe zi,  pe o perioadă de şase săptămâni, iar general se administrează p.o. unul din următoarele antibiotice: doxiciclină, tetraciclină; eritromicină
La nou născuţi se administrează eritromicina în loc de tetraciclină..

– Conjunctivita de piscină
Agentul
etiopatogenic este: clamidozoon oculo-genitalis.
Prezentă la copii și tineri care frecventează bazine de înot.
Semne: lăcrimare, fotofobie, edem palpebral, conjunctival, secreție mucopurulentă medie, foliculi opalescenți pe conjunctiva tarsal și fundului de sac.
Complicații: afectare corneană.
Tratament: similar cu conjunctivita cu incluzii a adultului

Leziunile degenerative ale conjunctivei

conjunctivita 4

4A. Pinguecula (www.en.wikipedia.org); 4B. Pterigion (www.es.wikipedia.org)

Pinguecula (figura 4A) reprezintă o îngroşare a conjunctivei situată în unghiul palpebral intern, fără a avea o semnificaţie patologică.
Afecţiunea este asimptomatică, interesând doar prin aspectul estetic, iar  tratamentul este chirurgical (extirparea formaţiunii).

Pterigionul (figura 4B) apare sub forma unui cute triunghiulare a conjunctivei bulbare, a cărei bază este orientată către plica semilunara şi vârful înaintează lent către centrul corneei.
Pterigionul devine manifest clinic atunci când vârful său se apropie de centrul corneei şi influenţează acuitatea vizuală.  În lipsa intervenţiei chirurgicale, pterigionul avansează continuu
Tratamentul  este chirurgical şi constă în  excizia formaţiunii, iar în cazurile avansate se asociază keratoplastia.

Hemoragia conjunctivală

Apare destul de frecvent la pacienții hipertensivi, traumatisme, diabet.
Nu beneficiază de tratament. Diagnosticul diferențial se face cu episclerita (figura 5).

conjunctivita 5

5. Hemoragie conjunctivală (www.it.wikipedia.org)

 

 

    

 

 

 

Save

Save

Save