Boala de reflux gastro-esofagian

medic gastroenterologieUn articol despre Boala de reflux gastro-esofagian scris de Dr. Estera Jeledintan, Medic Specialist Gastroenterologie, Competenta Endoscopie Digestiva si Ecografie

 

Numarul exact de pacienti afectati de Boala de reflux gastro-esofagian (BRGE) este greu de stabilit – in Vestul Europei, SUA, Canada, variaza in jur de 20-30% din populatie. Dintre acestia, doar 15-20%  au esofagita la examinarea endoscopica superioara (EDS). Restul au boala de reflux ne-eroziva.

Factori de risc pentru Boala de reflux gastro-esofagian

  • obezitatea cu indice de masa corporala IMC >30
  • mai frecventa la femei cu obezitate abdominala
  • factori genetici
  • Sarcina (30-80% in primul trimestru)
  • Sclerodermia –  40% din pacienti
  • Sindrom Zollinger Ellison
  • Miotomia Heller (interventie chirurgicala) dupa achalazie – 10-20% fac BRGE
  • Gastrectomia bariatrica
  • Portaj indelungat de sonda nazo-gastrica

Helicobacter pylori este factor protector – el duce la gastrita atrofica, deci secretie mai mica de acid gastric (aclorhidrie) si are un efect asemanator cu al tratamentului folosit in BRGE. Insa gastrita atrofica este factor de risc pentru cancerul de stomac deci infectia cu H.pylori trebuie tratata. Pentru diagnosticul infectiei este necesar sa testati antigenele din scaun (si nu anticorpii din sange), sa efectuati test respirator sau test rapid in timpul endoscopiei. Aceste teste trebuie efectuate la distanta de o luna de tratamentul cu inhibitori de pompa de protoni (Omeprazol, Esomeprazol, Pantoprazol etc)

Simptomele bolii de reflux gastro-esofagian:

  • boala de reflux gastro-esofagianSimptome clasice: arsura epigastrica postprandiala (dupa masa), aparuta dupa consum de condimente, citrice, grasimi, ciocolata, alcool, accentuata cand pacientul e intins la orizontala, uneori nocturna,  peste 2 zile/sapt; disfagie (senzatia ca mancarea se opreste in esofag dupa inghitire); reflux acid; varsaturi; odinofagie (durere la inghitire); sughit; greata; eructatii; gust acru/sarat
  • Asimptomatica la batrani – se prezinta cu complicatii
  • Manifestari extraesofagiene: durere toracica (spasm esofagian sau contractie a muschilor longitudinali esofagieni); astm (prin aspiratie suc gastric sau reflex vagal ce se transmite de la esofag in plamani si produce bronhospasm), pneumonie de aspiratie, fibroza interstitiala, bronsita cronica, bronsiectazii, agravarea sindromului de apnee in somn – tratamentul cu IPP (inhibitor de pompa de protorni) este ineficient in acest caz; ORL (laringita posterioara, tuse cronica, carii); tulburari somn

Simptome de alarma:

  • disfagie, odinofagie (durere la inghitire), scadere ponderala, varsaturi, HDS (hemoragie digestiva superioara: varsaturi cu sange sau ca zatul de cafea, scaune negre ca pacura si moi sau chiar sange rosu in scaun, insotit de stare de ameteala si oboseala). Daca prezentati oricare din aceste simptome, trebuie sa va prezentati de urgenta la consult!

Diagnostic:

  1. boala de reflux gastro-esofagianTratament empiric cu IPP (inhibitorii de pompă de protoni) – dar se poate rata un diagnostic sever in lipsa endoscopiei
  2. EDS – pune diagnosticul de esofagita; se poate face dupa 4-8 sapt de tratament cu IPP (2 doze/zi), in absenta simptomelor de alarma; se repeta dupa 2 luni de tratament cu IPP in esofagita severa
  3. Biopsia esofagiana –  indicata in esofag Barrett si esofagita cu eosinofile, impactarea cu alimente
  4. Testarea refluxului – monitorizare ambulatorie a pH; daca este sub 4 atunci se vorbeste despre reflux; indicat inainte de interventia chirurgicala (fundoplicatura), cand EDS e normala sau dupa chirurgie daca persista simptomele
  5. Esofagograma cu bariu – doar diagnosticul complicatiilor sau al cauzelor (nu si diagnosticul esofagitei): stricturi sau hernie hiatala ireductibila, inel Schatzki, strictura peptica minima, in special pentru peristaltica
  6. Manometrie esofagiana – nu e indicata la BRGE necomplicata, pentru ca pacientii au presiune SEI (sfincterul esofagian inferior) normala; recomandat inainte de chirurgie, pentru  excluderea achalaziei si sclerodermiei

Tratamentul pentru boala de reflux gastro-esofagian necomplicata:

  • Modificari in stilul de viata: evitati consumul de ciocolata, grasimi, bauturi citrice, condimente, tomate, cafea, ceai, cola, medicamente (mai ales bisfosfonati); evitati sa stati  in decubit lateral stang (pe partea stanga); ridicati patul cu 10-15 grade (puteti pune niste picioare mai mari sau scanduri sub picioarele patului); scadere ponderala daca sunteti supraponderali
  • Medicamente fara prescriptie: Gaviscon, antiacide, blocante H2 (ranitidina, famotidina) – nu vindeca esofagita
  • Prokinetice: metoclopramid creste presiunea in sfincterul esofagian inferior, favorizeaza golirea gastrica – o doza inainte de cina; Domperidona
  • Blocanti H2: pentru control nocturn
  • IPP (omeprazol, esomeprazol, pantoprazol): inhiba secretia stimulata de mese si nocturna; se administreaza de 2 ori/zi; RA (reactii adverse): cefalee, diaree; omeprazol scade concentratia unor medicamente: diazepam, warfarina, clopidogrel (anuntati medicul ce alte medicamente luati)
  • Terapie de mentinere – 80% recadere dupa oprirea medicatiei in esofagita severa; mai frecvent la tineri, cu arsuri puternice; se administreaza IPP continuu la jumate doza, mai multi ani
  • Chirurgia: fundoplicarea corecteaza factorii fiziologici – creste presiunea bazala a SEI